Rămâi să mai ciocnim o cupă
Rămâi să mai ciocnim o cupă la hanul vechi de pe coclaur,
Căci pentru vin și pentru tine mai am în sân trei pumni de aur.
Rămâi să ne-omorâm tristețea și setea fără alinare
Cu vin albastru de la hanul din valea umbrelor fugare...
... Știi tu, frumoaso, că ulciorul din care beai înfrigurată
L-a făurit din țărnă sfântă, din țărna unui trup de fată,
L-a făurit cândva olarul cel inspirat de duhul rău
Din țărna unui trup de fată frumos și cald ca trupul tău...
... Ca mâne-om putrezi-n morminte uitați, nepomeniți de nime...
Ca mâne vor veni olarii să fure lut din țintirime;
Și trupul Tău, care mi-i astăzi cel mai dorit dintre limanuri
Va fi un biet ulcior din care vor bea drumeții pe la hanuri...
Înmirezmează-te, frumoaso, ca pe-un altar, cu mirodenii,
Cât ochii îți sunt plini de flăcări, cât zarea-i plină de vedenii,
Atât cât drumurile lumii mai au pe margini bucurii,
Căci mâne, în zadar vei bate la porți de suflete pustii...
Iubește-mă acum, căci anii pe năzuinți ne-or pune frâuri,
Căci zilele vieții noastre se duc ca undele pe râuri;
Și trupul tău, care mi-i astăzi cel mai dorit dintre limanuri
Va fi un biet ulcior din care vor bea drumeții pe la hanuri...
poezie celebră de Eusebiu Camilar din revista "Cetatea Moldovei" (1943)
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Cartea "Istoria Lui Ibrahim" de Eusebiu Camilar este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre drumeție
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre zile
- poezii despre văi
- poezii despre viață
- poezii despre tristețe
- poezii despre superlative
- poezii despre suflet
1 P. Dincă [din public] a spus pe 14 februarie 2010: |
| Simona, Chiar dacă poezia e inspirată, într-adevăr, din rubaiatele lui Omar Khayyam, autorul ei este scriitorul român Eusebiu Camilar. Cu stimă, P. Dincă |
2 Simona [din public] a spus pe 14 februarie 2010: |
| Stimate domnule Dincă, Anul trecut, când am adăugat această poezie, autorul real al acesteia era Eusebiu Camilar. Însă, am fost criticată de un vizitator al site-ului că, de fapt, numele real al autorului poeziei este Omar Khayyam, și domnul Velea a făcut modificarea. După o verificare în prealabil pe net, am descoperit că poezia este semnată, pe rând, de ambii autori, fiind chiar mai multe variante. Acum sunt un pic confuză, dar, bineînțeles, se poate opera modificarea numelui. Cu prietenie, Simona |
3 Lucian Velea [webmaster] a spus pe 14 februarie 2010: |
| Omar Khayyam fiind în domeniul public, este posibil ca Eusebiu Camilar să fi făcut o traducere mai "relaxată" și să-și fi asumat textul. Poate fi și o confuzie, o atribuire eronată. Poate are cineva o sursă tipărită, care să ne lămurească. |
4 P. Dincă [din public] a spus pe 15 februarie 2010: |
| Domnișoară Simona, Când am postat comentariul, eu eram bine documentat. Poezia, pe care o găsiți în forma ei originală pe site-ul poezii.t2i.info (varianta de aici e modificată), este cu siguranță a lui Eusebiu Camilar. Omar Khayyam nu a scris nicio poezie unitară de felul acesta, cu mai multe strofe, ci numai catrene independente numite rubaiate. Din unele dintre ele s-a inspirat și Eusebiu Camilar, dar poezia lui este totuși originală, nu este o traducere. Cei care i-au făcut modificările, ajungându-se la variantele care circulă pe internet, sunt cântăreți de muzică folk (sau cei care le-au furnizat textele), cum sunt Iulia Iosipescu și Aurel Moldoveanu. Și eu am auzit, pentru prima dată, poezia cântată la cenaclul,, Flacăra'', de Iulia Iosipescu, versurile fiindu-i atribuite lui Omar Khayyam. Nu înțeleg de ce Păunescu nu a pus atunci lucrurile la punct; probabil că nu s-a documentat și rău a făcut. Tot cenaclului amintit i se datorează și confuzia în legătură cu paternitatea asupra poeziei,, Învață de la toate'', care există și pe acest site, al cărei autor sigur este Traian Dorz (am citit poezia într-un volum smnat de autor). La cenaclu se spunea că poezia este din folclorul norvegian, nu știu de unde și până unde. Cred că era o mistificare comunistă, deoarece Traian Dorz, care făcuse închisoare din motive religioase, era atunci un scriitor interzis. Cu stimă, Petru Dincă |
5 Lucian Velea [webmaster] a spus pe 15 februarie 2010: |
| Mulțumim pentru informații, am modificat. Acum mi se pare clar că autorul este Eusebiu Camilar. Iar comentariile de mai sus vor fi utile pentru cei care au aceeași nelămurire. |
6 Simona [din public] a spus pe 15 februarie 2010: |
| Mulțumesc pentru informații, domnule Dincă. Cu stimă, Simona |
7 George Budoi [din public] a spus pe 19 septembrie 2010: |
| Rămâi să mai ciocnim o cupă, poezie de EUSEBIU CAMILAR Site-urile cerculpoetilor.net și poezii.t2i.info îi atribuie poezia lui Eusebiu Camilar și menționează că textul este reprodus din revista Cetatea Moldovei 2, 1943, p. 180 181. Poezia este mult prea frumoasă ca să planeze bănuieli asupra paternității ei. Se pare că în volum nu i-au apărut poezii decât sub titlul Chemarea cumpenelor, 1937, București. |
8 Carturarul [din public] a spus pe 17 mai 2014: |
| 1. Nu este poezia lui Eusebiu Camilar ci textul cantecului Ulciorul de la Cenaclul Flacara 2. Poezia lui Eusebiu Camilar se numeste Elegie si a aparut in volumul Chemarea cumpenelor (1937). Nu cunosc textul din 1943, presupun ca este acelasi. 3. Aceasta este poezia lui Eusebiu Camilar (am pastrat orotografia vremii). Elegie Dupä un catren al lui Omar Khayyam Am sa ramân aicea singur? Ramâi cu mine noaptea'ntregä podoaba mea de crin si laur - caci pentru vin si pentru tine mai am în sân un pumn de aur... Ramâi sa ne-omorâm tristetea si setea fara alinare, cu vin stravechiu de pergamute la hanul din rascruci de zare... Stii Tu, frumoaso, ca ulciorul din care beai înfrigurata l-a faurit din terna sfânta, din terna unui trup de fata - l-a faurit cândva olarul cel inspirat de duhul rau din terna unui trup de fata frumos si cald ca trupul tau... Ca mâin-om putrezi'n morminte în veci neîntrebati de nime ca mâine vor veni olarii sa fure lut din tinterime; Si trupul Tau, care mi-i astazi cel mai dorit dintre limanuri va fi un biet ulcior din care vor bea Drumetii pe la hanuri... Inmirezmeaza-Te, frumoaso, ca pe-un altar cu mirodeni cât ochi îti sunt plini de flacari, cât zarea-i plinä de vedenii atât cât drumurile lumii mai au pe margeni bucurii caci mâine, în zadar vei bate la porti de suflete pustii... Iubeste-ma acum, caci anii pe nazuinti ne-or pune frâuri, caci zilele vietii noastre se duc ca undele pe râuri... Si trupul Tau care mi-i astazi cel mai dorit dintre limanuri, va fi un biet ulcior din care vor bea Drumetii pe la hanuri... |
9 Lucian Velea [webmaster] a spus pe 18 mai 2014: |
| Mulțumim mult pentru informații. Ținând cont de asemănări, e posibil ca ambele variante să îi aparțină lui Eusebiu Camilar. |
10 cipass [din public] a spus pe 10 martie 2015: |
| ELEGIE Eusebiu CAMILAR Lasă... Lasă... Ca mâine voi pleca de-acasă Si greierusul negru se va sui pe masă. Am trecut prin câmpii chiuind, Ca un steag multicolor desfăsurându-mă, Peste munti, peste marile adâncuri, Aplecat peste atâtea oblâncuri. Am gonit caii cei iuti ai tineretii, Să nu aud sunând cornul vietii, tristetii. Am alergat Si n-am întâmpinat Nici un portal zăvorât; M-am desfăsurat de la gleznă la gât Si-acum mi-i urât. "Cetatea Moldovei", nr.6, iunie, 1943 |
11 Iurie Osoianu [din public] a spus pe 28 februarie 2019: |
| ...mai stau să sorb a câtă oară poemul Tău sculptat în stâncă cu buchii moi precum e ceară prelinsa pe fâșii de râncă ce -au rupt din trupul Tău odată mai totul ce nu pot eu duce lăsându-mi numai lut de fată și hanul trist de la răscruce... |
12 Dan Pantis [din public] a spus pe 26 noiembrie 2019: |
| Excelente informatiile si comentariile dvs! Tot respectul! |
13 Rusu Gheorghe [din public] a spus pe 5 iulie 2021: |
| Revin asupra subiectului cu o adăugire concretizata prin publicarea poeziei si sursa din care s-a facut publicarea acesteia. Scopul este acela de a clarifica si de a aduce o lamurire corecta (cel putin prin prisma sursei) asupra aceste ambiguitati. |
14 Rusu Gheorghe [din public] a spus pe 5 iulie 2021: |
| Ulciorul Rămâi să mai ciocnim o cupă La hanul vechi de pe coclauri Căci pentru vin și pentru tine Mai am în sân trei pumni de aur. Rămâi să-nmormântăm tristețea Și setea fără de-alinare Cu vinul negru de la hanul Din valea umbrelor fugare. Știi tu, frumoaso, că ulciorul Din care bei înfrigurată E făurit din taina sfântă Din taina unui trup de fată. L-a făurit cândva olarul Cel inspirat de duhul rău Din taina unui trup de fată Frumos și cald ca trupul tău. Înmiresmează-te, frumoaso, Ca pe-un altar de mirodenii Cât zarea-i plină de albastru Și lumea plină-i de vedenii Și-atât cât drumurile vieții Mai au pe margini bucurii Că mâine în zadar vei bate La porți de suflete pustii. Iubește-mă acum căci anii Nebănuiți vor pune frâu, Iar clipele iubirii noastre Se scurg ca undele pe râu. Ca mâine-om putrezi-n morminte Uitați, nepomeniți de nimeni, Ca mâine vor veni olarii Să fure lut din țintirime. Iar trupul tău care mi-e astăzi Cel mai iubit dintre limanuri Va fi un biet ulcior din care Vor bea drumeții pe la hanuri. -------------- Omar Khayyam Ulciorul, din volumul Poeme persane" - traducere Eusebiu Camilar |