Romanță fără muzică (Nu-i nimeni să ne vadă)
Nu-i nimeni... nimeni să ne vadă și să ne-auză -
Nu pleca!
Dă-mi degetele-ți inelate să le sărut ca și-altădată,
Dă-mi degetele-ți inelate -
Poeme-n pietre nestemate -
Vreau să le-nvăț pe dinafară și să le cânt,
Dă-mi mâna toată,
Căci nu-i în tot salonul alta, așa, la fel cu mâna ta.
Rămâi cu mine toată seara...
Ce-ți pasă dac-o să sfârșească
Orchestra valsul?...
Tu nu știi
Că nu-i în tot salonul altul la fel ca mine să iubească?
Deschide-ți brațele -
Altarul în care mă-nchinam alt'dată -
Deschide-mi brațele și prinde-mi în ele brațele-obosite,
Apleacă-ți gura-nsângerată,
Și sărutările-ți aprinse înseamnă-le pe-obrazu-mi pal.
Înseamnă-le la rând, să-mi steie pe veci de pază,
Neclintite,
Ca păsările legendare pe malul lacului Stymfal!...
poezie celebră de Ion Minulescu din Romanțe pentru mai târziu (1908)
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vals
- poezii despre sărut
- poezii despre seară
- poezii despre păsări
- poezii despre mâini
- poezii despre muzică
- poezii despre iubire
- poezii despre dans
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.