Versuri aurite
Om! - cuget liber! - oare te crezi singura minte
În lumea asta unde irumpe viață-n toate?
Sălașul forței tale e doar în libertate
Iar universul nu ți-e izvor de-nvățăminte
Respectă-n orice fiară acel elan fierbinte -
Vieți palpită-n floare, Naturii-ncredințate;
Sunt tainele-nsoțirii în pietre încrustate:
căci totul e sensibil. Și totul te cuprinde!
Ferește-te de ochii din zidul fără semne:
De-a verbului magie materia e pătrunsă,
Deci nu ți-o fă părtașă decât la rosturi demne
În orice lucru zace Divinitatea-ascunsă
Și, ca un ochi ce-apare de sub pleoapa ovală,
Din orice miez de piatră un spirit pur exală.
sonet de Gerard de Nerval
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.