Pagini
Pe-o frantura de idee, luminata-n ani lumina
Sta ascuns-o fata care-i si usoara si divina
Rasfrangand ce-n sens e timp, ce a fost si va mai fi
Nu e zi-ntr-o noapte care noaptea sa nu fie zi
Cand lumina-si sparge ochii oglindindu-se in iad
Negrul naste lacrimi albe, dorul, largi morminte-n van
Ceasul sta pe ochii sferici cum pe cercuri ne iubim
Ce-am ales in lumea asta, de-am ales sa nu mai fim?
poezie de Cătălin Sorin Postolache (10 septembrie 2009)
Adăugat de Cătălin Sorin Postolache
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Cătălin Sorin Postolache. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre noapte
- poezii despre lumină
- poezii despre religie
- poezii despre ochi
- poezii despre negru
- poezii despre iubire
- poezii despre iad
- poezii despre fete
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.