Pastel
- Adio, pică frunza
Și-i galbenă ca tine, -
Rămâi, și nu mai plânge,
Și uită-mă pe mine.
Și s-a pornit iubita
Și s-a pierdut în zare
Iar eu în golul toamnei
Chemam în aiurare...
- Mai stai de mă alintă
Cu mâna ta cea mică,
Și spune-mi de ce-i toamnă
Și frunza de ce pică...
poezie celebră de George Bacovia din Plumb (5 octombrie 1916)
Adăugat de Vladimir Potlog
Votează! | Copiază!
| Vladimir Potlog [din public] a spus pe 17 septembrie 2011: |
| îmi place la nebune poezie aceasta |
| Paul Preda Păvălache [din public] a spus pe 17 septembrie 2011: |
Întradevăr, este plăcută
Are pe "vino-ncoace",
În rimă îi făcută
Și... place!
Bacovia, a fost poet
Poet foarte-ndrăgit,
Ne place; și repet:
Este, citit.
Alceva, ce pot să spun
Poetul nu moare,
A fost un poet prea bun
Și păcat, ne doare. |
| daniel stanciu [din public] a spus pe 18 septembrie 2011: |
| Iubita (in antiteza vadita cu poetul: ea infloritoare de buiestre amantlacuri, el ofilit de o galopanta ftizie): Ma compari cu o frunza de toamna, desi sunt o floare de primavara, ma faci galbejita desi sunt mai rubinie decat roze-ul pe care l-ai baut ca un badaran direct din sticla si apoi ma inviti sa raman?! Sigur, ca plang. Dar nu-s lacrimi de suferinta cum iti inchipui musiu, ci de ciuda. Mi-e necaza ca m-am incurcat cu un parlit care tuseste ca un magar si, tot ca patrupedu' ala nepricopsit, in loc sa-mi ofere bilete de banca, ma hartuieste cu biletzele de dragoste. Nu te-a invatat maica-ta cum sa te porti cu damele? Femeile vor sa fie imbracate in blanuri, inainte de a se dezbraca la piele. Dar de ce iti zic toate astea? Uita-te si tu ce costum de cocostarc ai pe tine. Ce croiala demodata, ce textila uzata! Si tine-ma, soro sa nu cad, ce subiect de conversatie mai e si asta? De ce pica frunza? De ce vine toamna? Parascovenii de-astea nici mucosii de trei ani nu mai intreaba! O fi mana mea mica, mai are unghii mai ascutite decat penitele tale boante. Umbli cu tot felul de farfastacuri si aluzii pornografice. Maniacule! Imperechezi cuvinte, dai ochii peste cap, te smiorcai si cersesti o altfel de imperechere! Nici in visurile tale, mai eminesculetule! Asa ca adio si n-am cuvinte! Si duduia tranteste usa dupa ea, care, incapatanata, refuza sa se inchida. Un slap al poetului ii statea in cale. Poetul zacea in prelungirea slapului ca un semn de exclamatie. Sau de mirare? |
| rody voi fi catwomen dar nu ma mai foiti in fiece zi [din public] a spus pe 23 ianuarie 2017: |
| poezia e doar un placut pastel de o muzicalitate putin obisnuita si nu vad de ce avem alte pretentii E minunata si place in ciuda celor ce nu sunt pregatiti sa scrie versuri la fel de placute Marcheaza sfarsit de an vegetal si normal ne adule melancolie si tristete MIE PERSONAL IMI PLACE SI IMI ADUCE DUIOSIE cum se spune rezonez si imi atinge sufletul...., Asta simt asa ca o iubesc . |
| Agamemnon [din public] a spus pe 23 ianuarie 2017: |
Scrie Daniel Stanciu:
"el ofilit de o galopanta ftizie"!!!
Danilo!
Ftizia lui George
a galopat trei decenii! |
| Yorick [din public] a spus pe 29 ianuarie 2017: |
Ce contează?
Și galopul lui Eminescu a durat vreo șapte ani, dar unii
dintre noi am știut abia după vreo sută!
Probabil atunci când se va afla chiar de toată lumea, vom avea
parte de încă vreo câteva scenarii à la D.S. (De Sade)! |
| Agamemnon [din public] a spus pe 29 ianuarie 2017: |
Dear poor Yorick!
Nu pot să cred
că nu m-ai înțeles.
Galopante sunt bolile
care își termină rapid
clientul.
Boala lui Eminescu
a început în 1883,
despre ea au scris mulți,
de la Macedonski la Călinescu.
N-a fost o enigmă,
nici o surpriză...
Nu a galopat.
L-a ucis lent,
mișelește,
răvășindu-i treptat
personalitatea,
devastându-i memoria
și conștiința... |
| Yorick [din public] a spus pe 29 ianuarie 2017: |
Sir,
Nici eu nu pot să cred că n-am fost înțeles!
Egzat asta sugeram și eu, că boala Luceafărului a galopat vreo șapte ani,
(unii spun 1882, alții ianuarie 83, când era deja internat) tot așa cum a
galopat și a lui Bacovia, treizeci.
Suta pe care o avansam, se referea la faptul că până la evenimentele din '89
nu s-a prea vorbit/scris despre defecțiunile eminesciene, decât pe la colțurile
istoriilor literare. |
| Agamemnon [din public] a spus pe 30 ianuarie 2017: |
My Lord!
Văd că ne înțelegem
la fel de greu!
De aceea
ne-am și împrietenit!
Cu stimă
Sir Agamiță |
Cartea "Alean. Lecturi scolare" de George Bacovia este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar