Două limbi

Mac-mac-mac, acuşi, acuşi,
Liniştit sau jucăuşi...
Ghi-ghi-ghi şi ga-ga-ga,
După vreme... da sau ba;
Cu-cu-ri-gu, cot-co-dac,
În poiată sau cerdac,
Glu-glu-glu şi cheau-cheau-cheau,
Tăceţi, că linişte vreau...
Sunt limbile din ogradă,
De înţelegere sau sfadă,
Vorbite de-naripate
Din zori până pe-noptate,
Rostite pe globu-ntreg
Şi în care se-nţeleg
C-o semnificaţie
Fără altercaţie,
Fără nici un echivoc,
Pentru matur sau boboc,
Numai cu tonul schimbat
Când pe hrană se combat;
Dacă-i multă... bucuros,
De-i puţină... furios,
Dar se-nţeleg foarte bine,
Au mai mult zile senine
Şi trăiesc în armonie,
Pace şi prietenie.
Chiar dacă nu prea perfect,
Însă nici murdar... infect.
Rar se-ntâmplă să se bată
Doi cocoşi pentr-o... moţată,
Doi curcani, din aroganţă,
Doi gâscani, pentru prestanţă,
Sau doi boboci sub o grindă,
Când se întâmplă să prindă
Râma de la câte-un capăt,
Bucuroşi de un prânz proaspăt
Şi să tragă, şi să tragă,
Până ambii cad în coadă.
Încă nu se cunosc cazuri
În curţi sau peste zaplazuri
De predaţi, prinşi, trădători,
De semeni invadatori,
Ori coteţe capturate
De lifte nesăturate.
Chiar când se ivesc conflicte,
Nu pun ghearele pe flinte...
Totdeauna bucuros,
Un curcan mai arătos
Se-nfoaie la bătăioşi,
Îi ceartă că-s arţăgoşi,
Le spune că nu-i frumos
Şi că n-au nici un folos...
Se preface că-i ciocneşte
Şi astfel îi potoleşte...
Lucru perfect explicabil,
Gândindu-ne că, probabil
N-au avut Cain şi Abel
Şi n-au zidit... Turnul Babel.



Oamenii nu au o limbă
Unică, ce nu se schimbă,
Vorbesc zeci, sute de limbi,
Pe trohei, dactile, iambi,
Cu jargoane, dialecte,
Dar nici acelea perfecte
Şi cu subdiviziuni
Pe zone şi regiuni...
Fiecare vorbă-n parte,
Rostită sau scrisă-n carte,
Având sensuri diferite,
Că trebuie tălmăcite,
Traduse una din alta...
Una-i lacul şi alta-i balta,
Puse de acord semantic
De-acum până-n evul antic
Prin note explicative
Şi anexe aluzive...
Pân' să se realizeze
Şi clar să se perfecteze
O-nţelegere verbală,
Specială sau globală,
Se pierde timp preţios
Cu orice punct pretenţios...
Ore, zile, săptămâni,
Parcă s-ar viza minuni,
Iar pentru o alta scrisă
Succesorilor promisă,
Zile, luni, ani, chiar decenii,
Parc-ar fi între rudenii,
Cu excesivă rigoare
Ca... intrată în vigoare,
Să fie răstălmăcită,
Sucită şi răsucită,
Fiecare partener,
Aruncând-o la paner,
Că ar avea pregătită
Alta şi mai mult gândită
Cu altă interpretare,
Nepreţuită valoare
Şi uşoară aplicare
De toţi şi de fiecare.
Şi de-aici nedumeriri,
Suspiciuni, clevetiri,
Ameninţări, ultimatumuri
Şi alţi diplomaţi pe drumuri,
Cei mari vrând să se impună
În tot ce doresc să spună,
Cei mici să nu-ngenuncheze,
Demnitatea să-şi marcheze,
Fără să poarte stigmatul
Că au viciat climatul
De pace, prietenie,
Libertate, omenie,
Până calcule greşite,
Ori nişte măsuri pripite
Vor declanşa altercaţii
Care duc la conflagraţii
Cu mari prăzi triumfale
Şi urmări... catastrofale.



Vorbiţi oameni buni o limbă
Fără aticie strâmbă,
Fără întortocheturi,
Inutile-nflorituri,
Dacă vreţi să fie pace,
Cum ziceţi toţi că vă place
Şi nu creaţi între voi
Atmosferă de război.
Sau... vorba care o spuneţi,
După efortul ce puneţi,
Apoi vorbă să rămână,
Curajos să se susţină,
Bună pentru orice limbă,
Care-n veci nu se mai schimbă,
Limbă clară, omenească,
Străină sau românească,
Cu nimic inferioară,
Sau existenţă precară,
Faţă de cea păsărească
Nimeni să nu păgubească...
Arătaţi că omul este
Omul perfect din poveste,
Fiinţă superioară
În partea interioară,
Cu gânduri şi sentimente,
Nu după evenimente...
De sublimă puritate
Şi sinceră caritate.
Că... RÂD CURCILE DE NOI
Până-n... Vremea De Apoi.

poezie de Gheorghe Ionescu din Viforniţa (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!