Vino!...
Singuri nu știm când
Anii rând pe rând
Au trecut în zbor
Ca un fulg ușor.
Eram doi copii
Zburdând printre câmpii
Printre fluturași
Ca doi îngerași.
Și printre floricele
Ades te pierdeam
Căci mereu cu ele
Te asemănam.
Te prindeam de umeri
Dacă te găseam
Trebuind să numeri
Când te sărutam.
Azi al vieții joc
Și-al nostru noroc
Ne-au șoptit... veniți
Și vă regăsiți.
Glasul inimei
Vraja dragostei
Ne spun... vă iubiți
Și fiți fericiți.
Să-ți cuprind mijlocul
Vino, draga mea
Că e sfânt norocul
Ce-l dă dragostea.
Și de fericire
Lasă-mă să plâng
Perle de iubire
An de an se strâng.
poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data decesului pentru Gheorghe Ionescu. [Caut pe Google] [Adaug data decesului]
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre zbor
- poezii despre noroc
- poezii despre fericire
- poezii despre viață
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.