Septembrie
Ieri am văzut un cârd de berze
Cum se-ndreptau în drum spre sud
Mi-au aburit de jale ochii
Și mi-am simțit obrazul ud.
Pe cerul vânăt, ca de humă
Insinuau un "A" prelung
Și le am șoptit și eu "adio"
Căci plopii i-am văzut că plâng.
Se veseleau de vânt scaieții,
Ciulini-n tumbe se-ntreceau
Și ciori în pâcla dimineții
În sumbru praznic petreceau.
Atâtea frunze moarte-mbracă
Pământul aspru și crăpat
Încât mă-ntreb dac-a fost vară,
Sau poate numai c-am visat.
Și iar mă-ntreb dacă-i aievea
Acest decor sau e coșmar,
Căci iarăși îmi aduc aminte
Că-mi trece viața în zadar.
... Fără rost sunt întrebări
Și degeaba plopii plâng
Dacă berze pleacă-n zări
Și nu pot să le ajung.
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.