Comentarii despre Orice mormânt e un strigăt.

mormânt: Orice mormânt e un strigăt.

definiţie aforistică de Vasile Ghica
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Votează! | Copiază!

Textul original este scris în limba română.

Antologia aforismului românesc contemporan, ediţia a II-a
40 de aforişti reuniţi într-o colecţie memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referinţă!

Cornelia Cristea Tecuci [din public] a spus pe 8 iunie 2008:

De acord!
Un strigat de CHEMARE pentru cei disperati si unul de "RESPINGERE" pentru cei ce mai au o speranta! Oricum suficient de sonor pentru toti cei aflati la "a doua tinerete"!

Bulă [din public] a spus pe 25 noiembrie 2008:

Poate fi mormântul un strigăt?
De ce nu?
La definiţii s-a dat dezlegare totală,
aşa că orice poate fi orice.

Sprijinit de o piatră funerară,
stau, totuşi,
şi mă-ntreb: De fapt, cine strigă?
La cine strigă?

Dar şi la această întrebare pot să răspundă,
prompt,
poeţi de toate taliile,
care înoată cu măiestrie
prin metafizică,
printre cuvinte mari şi metafore.

Când Blaga scria
Laudă somnului,
cu siguranţă se gândea la liniştea de veci,
la tăcerea cea mare de dincolo.

Mormântul e doar o mică sală de aşteptare,
de unde fiecare trece ulterior în
cel mai ecologic deponeu conceput de natură:
un cimitir numit Uitare.

Vorbind despre tăcerea morţilor
Ungaretti scria admirabil:
"ei nu fac mai mult zgomot decât iarba,
când creşte veselă,
acolo unde nu se-abate pas de om".

Dar, se pare că în Balcani,
până şi morţii trebuie să facă gălăgie.

Glumind puţin,
vă spun că mie imi displac
mormintele acestea care strigă.
Îmi pusesem speranţe mari în cimitir.
Credeam că măcar acolo
voi găsi puţină linişte.

Căutare

Dicţionare

Discuţii similare în Forum

Fani pe Facebook