În condiții amiabile am divorțat de Prostie
Am încercat
să
mă-nțeleg
cu
prostia
Într-o vreme
chiar
am copilărit
cu
ea
Aș putea
zice
că
mi-a fost
și
iubită
Oricum
Am sărutat-o
Și
i-am admirat
formele
perfecte
Am ezitat
Voiam
să spun
formele mortale
Pentru
că
v-o spun
așa
ca fapt divers
Moartea
doamnelor
și
domnilor
e
cea mai mare
prostie
din
Univers
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (20 august 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre prostie
- poezii despre superlative
- poezii despre perfecțiune
- poezii despre moarte
- poezii despre iubire
- poezii despre ezitare
- poezii despre divorț
- poezii despre copilărie
- poezii despre admirație
- Ne poți propune o poezie de dragoste?