Patria înlănțuită
Știi oare țara unde-nflorește
Frumosul absint pe morminte,
Unde cerul fața albastră-și dosește
În gri, ponosite veșminte?
Unde ogoarele cu oase-s semănate -
Cântec trist freamătă codrul sub vânt
Râuri adânci, de lacrimi vărsate
Se scurg șipotind prin negrul pământ
Țara aceasta sărmană și tristă,
Risipitele inimi le strânge...
Lucru mai de preț nu există -
Noi pentru ea - ea pentru noi plânge.
poezie de Jozef Ignacy Kraszewski din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tristețe
- poezii despre țări
- poezii despre vânt
- poezii despre râuri
- poezii despre păduri
- poezii despre plâns
- poezii despre patrie
- poezii despre negru
- poezii despre muzică
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.