Alfa masculul filozof-mitocan
Mantia și limita ce o impui mereu în orizontul meu,
Sunt oglindirea ta închipuirii mele.
Promisiunea ta de-a-mi face dintr-un cerc o sferă,
S-a rezumat la-mi trage linii curbe pe hârtie,
Argumentând apoi: creionul prost pentru hașură,
Tu tot știind că globul vreau să-l țin în mână.
Obraznic, schimb cerința mea abstractă
Într-una certa, animată și primejdioasă:
Că nu m-ar deranja ca sfera să înceapa
Cu un sfârc, întrepătrunsă fiind de tine,
Să se termine în altul.
Răspunsul tău, măsura celor zise,
În semn de de recunoaștere
Mi-am tatuat pe față urma pălmii tale.
poezie de Cristian Grecu
Adăugat de Cristian Grecu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Cristian Grecu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre sâni
- poezii despre schimbare
- poezii despre prostie
- poezii despre promisiuni
- poezii despre pericole
- poezii despre obrăznicie
- poezii despre limite
- poezii despre hârtie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.