Sonet
Abia am zărit mușcătura din vis,
Dar mi-a ars brațul o clipă azi noapte
Și-n jur îmi mirosea a alb de lapte,
Un înger zăcea în odaie ucis.
Greu bătea ceasul din perete șapte -
Iar ora se scurgea parcă din abis -
Timpul era acum slobod și proscris
Ascunzând timid rănile sub șoapte.
Ultimul sărut îl port ca pe-un stigmat,
Mi s-a depus pe gleznă ca o floare,
Îmi e gândul orb de taină apărat
Și înc-un vers mă-ntrigă și mă doare,
Scris bolnav de tihnă, de cer apărat,
Mângâindu-mi retina ca o boare.
sonet de Răzvan Ventura
Adăugat de Răzvan Ventura
Votează! | Copiază!
Cartea "Gustave Flaubert. Miracolul absentei" de Răzvan Ventura este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Nu este introdusă data nașterii pentru Răzvan Ventura. [Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre îngeri
- poezii despre visare
- poezii despre versuri
- poezii despre sărut
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre promisiuni
- poezii despre prezent
- poezii despre poezie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.