Sonet
În urmă-ți a rămas oglinda goală,
Pe etajeră mai e pastă de dinți,
Adulmec în aer aburii fierbinți
Care se preling aiurând prin sală.
Și vorba-ți trecută mă scoate din minți
Adun din tine câte o petală
Și-o strivesc apoi lacom pe o coală
În ierbarul meu pierdut de biruinți.
Nu mai ud de mult florile din glastră,
Lacrimile lor sălbatic le închid
Și le depozitez lângă fereastră
Cu mâna la spate și fața la zid,
Nu cumva-ntr-o seară iubirea noastră
Să renască la modul cel mai perfid!
sonet de Răzvan Ventura
Adăugat de Răzvan Ventura
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre seară
- poezii despre mâini
- poezii despre minciună
- poezii despre iubire
- poezii despre hârtie
- poezii despre flori
- poezii despre dinți
- poezii despre aer
- poezii despre abur
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.