Lui X
Vârful nalt al piramidei ochiul meu abia-l atinge...
Lâng-acest colos de piatră vezi tu cât de mică sunt
Astfel tu-n a cărui minte universul se răsfrânge,
Al tău geniu peste veacuri rămâne-va pe pământ.
Și dorești a mea iubire... prin iubire pân' la tine
Să ajung și a mea soartă azi de soarta ta s-o leg,
Cum să fac! Când eu micimea îmi cunosc atât de bine,
Când mareața ta ființă poate nici n-o înțeleg.
Geniul tău, planează-n lume! Lasă-mă în prada sorții
Și numai din depărtare când și când să te privesc,
Martora măririi tale să fiu pân' la pragul morții
Și ca pe-o minune-n taină să te-ador, să te slăvesc.
poezie celebră de Veronica Micle
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre genialitate
- poezii despre timp
- poezii despre prezent
- poezii despre ochi
- poezii despre moarte
- poezii despre iubire
- poezii despre dorințe
- poezii despre cunoaștere
- Ne poți propune o poezie de dragoste?