Decembriada 1989 (Tuturor martirilor Revoluției)
În Decembrie, se primenea o lume,
cu dalbă cămașă, brodată cu nume:
Ștefan, Cosma, Tudor, Dumitru, Matei,
Gheorghe, Radu, Constantin și alții ca ei.
Pe străzi, aripi tinerești se avântau în zbor,
spre cerul lui Hristos, în dans de tricolor.
Când Țara își alegea o spiță din an,
roua înroșită picura din ram.
Sudoarea ardea pe frunte, pleoape și buze,
pâinea noastră se cocea la flăcări de-obuze.
Se tulbura cerul și ningea aprins,
Țara adormea cu ochiul larg deschis.
Sfintele suflete, la capătul nopții,
în lumini străluceau, pe pajiștea morții.
Mărul ionatan, pârjolit și stingher,
legăna aripi roșii, cu resturi de cer.
În Decembrie, se primenea o o lume,
cu dalba cămașă, brodată cu nume:
Petru, Constantin... plecați spre odihnă,
la loc cu verdeață, la loc cu lumină.
poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre roșu
- poezii despre lumină
- poezii despre alb
- poezii despre țări
- poezii despre tinerețe
- poezii despre suflet
- poezii despre sfinți
- poezii despre rouă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.