Salt in cercuri
Mi-e pasul greu si zguduie pamantul.
Cum as putea avea pretentie la ridicare?
Obsesia imi rupe mintea, indecis,
Cel mai greu ma lipsesc de tine,
Sireturi, separare, masca, suflet.
Deziluzionarea te-a deceptionat copile,
Acum ridica-te si du-te!
Dar unde sa ma duc stapane?
Caci tremura calcaiul
De frica pamantului,
Si dragostea o incadrasem
In linia ce o urmam.
De unde sa crioesc eu sfasierea?
Uit, uit si ajung iar pe linie,
Si n-am o furca s-o bifurce
Cand linia mea duce din nou la cerc.
Numai de n-am s-ajung prin invarteala,
Elan sa prind
Si mintea rupta s-o desprind...
poezie de Cristian Grecu
Adăugat de Cristian Grecu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Cristian Grecu. [Vezi poezii despre superlative, poezii despre suflet, poezii despre măști, poezii despre iubire, poezii despre frică, poezii despre copilărie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
1 oana ta [din public] a spus pe 26 februarie 2010: |
| imi place asta are avant....da m ai incurcat la faza cu linia si cercul nu mai mi e clar care i faza! |