Un vis pe adresa Primăriei Capitalei
Azi noapte am visat cu sârg
Un vis cum nu se poate mai poznaș:
Se făcea că iarăși curg
Artezienele-n oraș.
epigramă de Marian Cioacă (1989)
Adăugat de Marian Cioacă
Votează! | Copiază!
Vezi epigrame despre visare, epigrame despre prezent, epigrame despre oraș sau epigrame despre noapte
| Simona [din public] a spus pe 21 decembrie 2008: |
Visu-i frumos si tocmai d-aia
Te-ntreb acum, si raspuns n-ai:
Decat arteziene in oras
Ce zici de un primar cu râvnă? |
| V.P. [din public] a spus pe 14 mai 2009: |
Pentru Simona.
Vad ca ai ambitie, dar nu-o sa te poti ridica niciodata cu versificatia
la nivelul lui Marian . Il felicit pe Marian pentru calitatea catrenelor (epigramelor)sale! |
| Juvenal [din public] a spus pe 15 mai 2009: |
Stimate VP,
te-ai găsit d-ta, mare epigramolog.
În loc să-l tămâiezi pe Marian,
mai bine deschide-i ochii asupra greșelilor pe care le face.
Știi de ce visează Marian "cu sârg"?(!)
El caută disperat o rimă pentru versul 3,
unde și-a ales nefericit drept ultim cuvânt
un verb sărac în rime: "curg".
Fac abstracție de faptul că "sârg" și "curg"
rimează doar la cârciumă.
"Sârg" rimează cu "târg",
iar "curg" cu "demiurg"
Dar nu pot trece cu vedere enormitatea
"curg artezienele-n oraș"
Eu și văd un râu de fântâni arteziene,
curgând alene,
așa cum curge Buzăul prin Buzău.
Artezienele, prin definiție,
fac apa să țâșnească.
Ele "curg" numai atunci
când au bazinul spart.
Apoi, fii bun și numără silabele
din cele patru versuri.
Versul 2 e cu două silabe mai lung
decât omologul său, versul 4,
iar versul 1 are o silabă în plus
față de perechea lui: versul 3.
Primele două versuri au un ritm,
celelalte două,
au un ritm total schimbat.
Cam așa arată versificația model,
pe care o feliciți d-ta "cu sârg",
din lipsa unei preocupări mai serioase. |
| Marian Cioacă [autorul] a spus pe 19 mai 2009: |
1.Vă mulțumesc tuturor pentru atenția acordată;
2.Să încercăm o variantă a textului comentat de dvs., cară să țină seama de criticile lui Juvenal:
Azi noapte am visat cu sârg
Un vis aproape nebunesc:
Se făcea că iar, prin târg,
Artezienele țâșnesc.
Sigur că acest text este la rândul lui criticabil pentru că Bucureștiul, chir și la nivelul anului 1989, cînd am conceput epigrama comentată, nu mai era demult un târg, ci ditamai metropola. Pe de altă parte, textul este și cam șchiop deoarece versul 3 are șapte silabe, spre deosebire de celelalte versuri care au cîte opt silabe. S-ar mai putea spune, de exemplu, că nu artezienele țâșnesc, ci că apa țâșnește. "Autocriticile" sunt absolut corecte, dar un text perfect "rotund" n-am reușit să scot nici acum, după 20 de ani. Poate reușesc peste încă 20.
3. Cum am spus și cu altă ocazie, orice critică la adresa textelor mele este bine venită. |
| Moroșan Valeria 06 02 1962 [din public] a spus pe 1 iulie 2011: |
Propun varianta următoare cu voia domniei voastre:
Un vis avut-am în amurg,
Cum nu se poate mai poznaș:
Priveam în vis cum iarăși curg
Artezienele-n oraș. |
