Ce ne-am face fără miliardari?
Casieriţele mă întâmpină aşa cum au făcut-o întotdeauna,
Doar că eu nu le văd zâmbetele.
Duminică seara îmi scot gunoiul la poartă;
Când mă trezesc, acesta a dispărut.
Tot ce am de făcut
Este să stau departe de lume.
Serviciile esenţiale funcţionează.
Viaţa mea e practic aceeaşi,
Iar asta nu datorită elitelor.
Cine e important într-o societate?
Trebuie să înţelegeţi asta.
Repede.
poezie de Kelly Kurt, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!

Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.