O veșnicie a trecut, măicuță
E mult prea mult mamă de când,
de lângă mine ai plecat.
Mai lăsat mamă, plângând,
un râu de lacrimi am vărsat.
O veșnicie a trecut.
De tine eu n-am uitat.
Mi-e dor de tine atât de mult,
că zi de zi am tot oftat.
Seara, târziu, măicuță,
gândul la tine mă poartă.
Mă așez trist pe băncuță,
unde vegheai tu altădată.
Întunericul mă înfioară,
amintiri mă năpădesc.
Plânge a mea inimioară
când Înaltul îl privesc.
poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2024)
Adăugat de Dumitru Delcă
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre întuneric
- poezii despre uitare
- poezii despre tristețe
- poezii despre trecut
- poezii despre seară
- poezii despre râuri
- poezii despre plâns
- poezii despre mamă
- poezii despre inimă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.