Moartea nu este sfârșitul,
îmi spun de câte ori îngrop o iubire, o amintire, un ideal
Moartea nu este sfârșitul!
Deși sper la o noua viata,
totuși îmi scriu zilnic testamentul în cuvinte, prietrnii, hotărârile hazardului
Moartea nu este sfârșitul,
își spune orice nefericit aruncat în viata, între trăire și netraire, în eșec
Moartea nu este sfârșitul!
Întotdeauna rămâne speranța,
își spun morții vii, dead walking
De fapt, nu știu, sunt în propria - mi viața, în prima, în cealaltă, a doua, ultima?
Habar n-am, trăiesc sau sunt între praguri, zile și nopți, respirari, nerespirari, lumina, întuneric?
Răspunde - mi, de ce taci?
Vocea mea nu ajunge pana la Tine, sau nici Tu nu știi?
Dă-mi încă o palmă,
trezește - mă din moarte,
ca să îmi dau seama!
poezie de Gorunescu V Carmen Lidia din Volumul Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.