Dragostea e oarbă?
Că dragostea-i tot timul oarbă,
Chiar filosofii-și spun în barbă,
O spun poeții, fabuliștii,
Romancierii, aforiștii.
De este orb vestitu-Amor,
Cum de țintește-așa ușor,
Cum nimerește-așa de bine
Când arcul el în mâini îl ține?
Fiu al Venerei, adorat,
Copil viclean, înaripat,
Cu păr buclat, strălucitor,
E un arcaș necruțător.
Că stă pe loc sau trage-n zbor,
Țintește drept, fulgerător,
Și-oricât, oricine s-ar feri,
El inima i-ar nimeri.
poezie de George Budoi din Dicționarul dragostei (9 aprilie 2015)
Adăugat de George Budoi
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre scriitori
- poezii despre păr
- poezii despre poezie
- poezii despre mâini
- poezii despre iubire
- poezii despre inimă
- poezii despre copilărie
- poezii despre barbă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.