Matrioska
Tată,
Sunt propria-mi mamă,
Zilnic mă nasc, mereu alta, mereu surprinzătoare
Corpul deţine puterea,
Dar fiecare variantă mă fragmentează,
făcându-mă să pierd puţin din mine, cea primordială
Fiecare variantă are o nouă lacrimă Fiecare varianta este din ce în ce mai slabă, mai inutilă
Nu am dreptul la a doua şansă?
Încă mai sper să redevin ceea ce sunt
Ridică - te şi mergi pe apă, mi-a răspuns într-un târziu!
Pot?
Credeţi - mă, nu sunt o marionetă!
Poţi, a răspuns El, în timp ce trăgea sforile nevăzute!
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din Volumul La vie en rose
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data naşterii pentru Gorunescu Carmen Lidia. [Caut pe Google] [Adaug data naşterii]
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.