Mai stai, înger...
Mai stai, înger, ghemuit
Încă o clipă, două,
Timpul tău nu a venit,
Așteaptă o zi nouă!
Nu te grăbi, copile,
Să-ncepi afară viața,
Când sunt neclare zile,
Așteaptă dimineața!
Îmi pun speranța-n tine,
Schimbând a lumii față,
Să faci cum e mai bine,
Pentru această viață.
Vrere și-nțelepciune,
Să iți fie mereu ași,
Gândul la fapte bune,
Să-nsoțească ai tăi pași.
După-atâta tăcere,
Folosește-ți cuvântul,
Și cu a lui putere,
Să-mbogâțești pământul!
Ieși din timpul maculat,
Schimbă-n om destinu-i dat,
Răul tot să îl oprești,
Zorile să limpezești!
Din noi muguri ce apar,
Tu să extragi substanța,
Și cu brațul ei solar,
Să te cuprindă viața!
poezie de Gheorghe Alionte (20 februarie 2024)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Gheorghe Alionte. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.