Pârâul în februarie
O cărare-nzăpezită bătută de veverițe și de vulpi
Se-ncolăcește printre brazi iarnă mare.
Pietrele-s înăbușite de nea până sus pe culmi,
Încremenite-s toate, niciun fior, nicio mișcare.
Dar dedesupt, apleacă-te și-ascultă îndeaproape!
Sub profunda mantie-a tăcerii atotstăpânitoare, albe,
Vei auzi murmurul catifelat al unor firave șoapte
De păsări și de lumină, de muguri și de floricele salbe.
poezie de Sir Charles George Douglas Roberts, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.