Fiecare dimineață
Soarele răsărise și se înălța încetișor pentru a admira
sutele și miile de grădini și de ferestre, de curți și de pridvoare
și chiar pentru a privi oamenii care dormeau în paturile lor.
El se uita de asemenea în cuiburile păsărilor,
unde, bineînțeles, nu era o atmosferă de duminică,
iar asta pentru că-n ele fiecare dimineață,
mai ales cele însorite, este la fel de sfântă.
poezie de Frans Emil Sillanpää din O soartă zbuciumată, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.