Marea
De ce m-arunci în apă, să mă-nec
Și mă prinzi de pântec?
Un pește mă-nghite, cu sete
Și m-aruncă de-un perete.
Oare mi-a venit ceasul
Să uit tot ce-a fost?
Pe sus, nu merg cu nasul,
Iar viața are rost.
Să-mi urmez visul tare aș fi vrut,
Dar tu mă împingi în necunoscut,
Cu mâinile goale, mă obligi să lupt;
Off! Mare, ce vrei să-mi faci cunoscut?
poezie de Cristina Mariana Bălășoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre viață, poezii despre pești, poezii despre nas, poezii despre mâini, poezii despre ceas sau poezii despre apă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.