Sunt o stea nemuritoare
Te iubesc, ca un nor... Apar, dispar și reapar,
Te îndemn la meditație...
Dependența de mine sau de iubire poate ucide
Te condamn la iubire veșnică, pentru oricine, fără drept de apel!
Te surprind cu ochii lipiți pe perete,
Ai adormit în peștera inimii tale,
Ai pătruns pe contrasens, neconducând atent
Ai ales distanța, ca pe o vindecare a rănii abandonului,
Permite-mi să mă joc și eu cu Rana aceasta...
Pot fi singură, pot fi lumină în casele singure,
Pot fi Luna pentru un artist,
Pot fi o stea nemuritoare....
Cu drag, unui om abandonat de patimi.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre timp
- poezii despre speologie
- poezii despre somn
- poezii despre ochi
- poezii despre lumină
- poezii despre jocuri
- poezii despre inimă
- poezii despre declarații de dragoste
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.