Brotac
Destul cu-aspectul ăsta de poșetuță. Cum ar putea o poșetuță
Să se strecoare pe sub ușa șubredă și să stea,
Plină de satisfacție, în casa unui om?
Te cațeri venind spre mine pe toate cele patru colțuri
Mână dreaptă, picior stâng, mână stângă, picior drept.
Te iubesc pentru că ești un brotac,
Pentru că te târâi ca un luptător japonez
Și pentru că nu nu ești deloc speriat.
Te iau în poșeta palmei mele deschise
Și te depun afară exact sub
Fiecare stea.
E un giuvaier în capul tău? Brotacule,
Tu ai pus unul în mine,
O scânteie micuță într-un loc întunecat.
poezie de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Vezi poezii despre întuneric, poezii despre sperieturi, poezii despre picioare, poezii despre iubire, poezii despre declarații de dragoste sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.