Un vis, o chemare

E vis sau mi se pare
În scurta-mi preumblare
De dincolo de nori
De dincoace de flori

Eu ştiu dintru-nceput
Şi până la sfârşit
Că totu-i trecător
În lume curgător

Şi-n fiecare clipă
Ce se consumă-n pripă
Eternă existenţă
Iubire în esenţă

Din necuprins venind
O lume cucerind
În haos şi mister
Mişcându-se-n eter

Lumina cea suavă
Ce se ridică-n slavă
Şi se coboară blând
Prin lume circulând

Ne farmecă mereu
Acelaşi Dumnezeu
O rânduială sfântă
În inimi se avântă

Aş vrea să nu mai fie
Haos, dezarmonie
S-avem ca sfânt trofeu
Hristos Arhiereu

În inimă şi-n gând
O dragoste având
Continuă iertare
În Rai sfântă chemare.

poezie de Aurora Cristea
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!