Rătăcitor
Prin frunze îmbătrânite pășesc
Prin ramuri, prin flori făr' de parfum
Peste ținutul strămoșesc
Privesc plângând și-apoi dispar în fum
De-ar ști cei ce-au plecat în alta lume
Că iarăși pleacă paseri, dispar în zări
Că iar privește soarele de după culme
Și iar pornesc furtunile pe mări.
Dar poate îi înștiințează îngeri
Și le oferă-n dar parfumuri de gutui
Să nu piară chinuiți în veșnicile plângeri
Să nu conteze pe mila nimănui.
Când am murit cădea frunza din codri
Iar paseri plecau lăsându-mă stingher
Îmi amintesc și-acum cum trecea clipa
Acum sunt spirit și clipele nu pier.
Și-așa vor trece ani de-a rândul
În lumea mea doar veacuri ca un gând
Prin ramuri ude voi sta așteptându-l
Pe-al meu părinte ce-l văd mereu plângând.
poezie de Alin Ojog (18 noiembrie 2022)
Adăugat de Alin Ojog
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre frunze
- poezii despre îngeri
- poezii despre păduri
- poezii despre plâns
- poezii despre gânduri
- poezii despre gutui
- poezii despre fum
- poezii despre flori
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.