N-a fost vis, a fost iubire
Vara, în verdele pădurii
te-am întâlnit pe tine fată.
Erai parte a naturii,
copilă nevinovată.
Erai micuță codană,
după fluturi alergai.
Din flori împleteai coroană,
pe frunte o așezai.
Farmecul privirii tale
inima mi-a cucerit.
Mi-a ieșit dragostea-n cale
și de-atunci eu te-am iubit.
N-am putut să stau departe,
sufletul ți-am oferit.
Împreună suntem parte
naturii ce ne-a vrăjit.
N-a fost vis, a fost iubire
unde destine am unit.
Și-n ambianța din pădure
pe frunze am adormit.
Lângă noi curgea izvorul,
păsări vesele cântau,
Florile-întregeau covorul,
din cer, îngeri ne vegheau.
De-atunci am pornit în viață,
multe vise am împlinit.
Pădurea, rai cu verdeață,
întotdeauna ne-a primit.
poezie de Dumitru Delcă (7 aprilie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre păduri
- poezii despre visare
- poezii despre iubire
- poezii despre îngeri
- poezii despre viață
- poezii despre verde
- poezii despre suflet
- poezii despre somn
- poezii despre religie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.