De parcă...
De parcă-ar fi un vuiet de furtună,
de parcă-ar fi un mers de-arici,
pe fiecare clipă, pe fiecare urmă
tu ai lăsat parfumul tău aici.
De parcă lumea se termină,
de parcă iarăși mă împaci,
halucinant mi-ajunge la fereastră
privirea ce-ai lăsat-o prin copaci...
poezie de Dănuț Cepoi din Din volumul "Picături de memorie", Editura Armonii Culturale
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre copaci
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.