Vremelnicie
Râdeam și cât de prostesc era râsul nostru atunci!
Locuitorii acestui pământ ar trebui să urle cum urlă un lup.
Să plângă. Capriciile timpului ne fărâmă cum fărâmă piatra sticla
Pentru ca apoi să nu mai fim realcătuiți într-un singur, același trup.
poezie de Abu al-Alaa al-Maarri, 973-1057, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre râs, poezii despre plâns, poezii despre lupi sau poezii despre capricii
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.