Dilemă
Marea agitată lângă stâncă
strânge amintirile sub mal,
numai dorul rătăcește încă
agățat de creasta unui val.
.
A plecat vaporul neuitării
fără nici-un pasager la bord,
au rămas pe umbra înserării
gândurile toate-n dezacord.
Că ai fi urcat și tu pe punte
sau că nici nu ai venit defel,
contraziceri fără amănunte
dirijate de un gând rebel...!
Obosit de-aceasă întâmplare,
valul, tocmai revenit din larg,
zice că te-ar fi văzut în zare
călărind, în zori, licornul șarg.
Mă cuprinde vraja, dintr-odată,
un regret se-ntoarce peste gând,
o, iubire... peste mări plecată,
aud timpu-n urma ta plângând.
poezie de Corneliu Neagu din volumul de versuri Poeme peste timp
Adăugat de Corneliu Neagu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.