Numai atât cât bate pușca voastră
Chiar credeți că voi, de mii de ani
sclavii sărăciei, bogăției
și mândriei de necuprins,
puteți sfărâma spiritul născut
liber pe-acest pământ
nou și întins?
Când veți fi alungat ultimii fermieri
și, pentru scurt timp,
va conteni a războiului năpastă
veți stăpâni pământul
da, veți stăpâni pământul
dar atât pământ cât bate pușca voastră.
Până când aurul vostru va fi netezit
toate lanțurile de munți
unde oamenii răniți se pot ascunde,
până când aurul vostru va lumina
în nopți fără lună câmpiile
pe care călăresc rebelii înspre oriunde;
Până când viitorul va fi confirmat
și trecutul, prin fiii morților acestui ținut,
mituit, din coastă-n coastă,
veți putea stăpâni pământul
veți putea stăpâni pământul,
dar numai atât cât bate pușca voastră.
* Poemul pare a se referi la Al Doilea Război al Burilor, 1899 1902, numit și Războiul Murdar (Dirty War), desfășurat între Imperiul Britanic și burii din republicile South African Republic și Orange Free State.
poezie de Henry Lawson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre război
- poezii despre sclavie
- poezii despre lumină
- poezii despre viitor
- poezii despre trecut
- poezii despre sărăcie
- poezii despre republică
- poezii despre poezie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.