Lacul vulturilor
Între crestele alpine
Unde vulturi mândri zboară,
E un lac cu unda clară
Și sclipiri diamantine.
Niciun drum, nicio cărare
Nu străbate printre țancuri
Și el stă așa de veacuri
Neștiut de lumea mare.
Iarba verde, ca o haină
Malurile-i învelește,
Iar legenda povestește
Că ascunde-o sfântă taină.
Cel ce bea din apa-i vie
Și se roagă cu credință,
Izbăvit de suferință,
Va trăi în veșnicie.
poezie de Octavian Cocoș (10 iunie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vulturi
- poezii despre zbor
- poezii despre viață
- poezii despre vestimentație
- poezii despre verde
- poezii despre timp
- poezii despre suferință
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.