Străinul
A intrat, dar masca pe care o purta
A ascuns, vezi bine, chipul lui privirii mele.
Totuși, acea alură parcă-o mai văzusem undeva,
Îmi părea cunoscută, ca lunii umbra unei stele.
" Cine ești? Ce rang ai, ce nume? "
L-am întrebat surprins, cu inimioara strânsă.
"Sunt chiar tu însuți", a răspuns cu un surâs anume,
" Văzut de ochii altor oameni, însă."
poezie de John Banister Tabb, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru John Banister Tabb. [Vezi poezii despre timp, poezii despre stele, poezii despre ochi, poezii despre măști sau poezii despre inimă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.