De atâtea ori
am visat permanența
în atâtea zvârcoliri ratate
de atâtea ori în așteptare
răbdătoare aștept acest
protest al instinctului când
aș vrea să nu mai visez
să pot umple un vid cu grația
respirației doar cât am nevoie
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre proteste sau poezii despre instinct
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.