Neîntoarcere
Bătrâna, eterna primăvară aprinde flacăra lumânării
Și umple iarăși pe drumul vechi și trist, arhicunoscut,
Cu lumina-i trandafirie, chiar înaintea înserării,
Golul lăsat de ziua care tocmai a trecut.
La crepuscul, dincolo de prag, trasează
Umbre hipnotice o lună albă și tremurătoare;
Dar de-acum niciodată spectrala rază
Nu va mai recompune imaginea Ei fermecătoare.
poezie de Bliss Carman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tristețe
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre seară
- poezii despre primăvară
- poezii despre lumânări
- poezii despre imagine
- poezii despre foc
- poezii despre bătrânețe
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.