Adevăr metafizic
Acest Pământ va trece, știm prea bine,
Oameni și flori și ape vor pieri,
Doruri, speranțe, griji, dureri, suspine,
Ca ceața nopții se vor risipi.
Soarele-n cer odată se va stinge,
Jelindu-și raza trist și ostenit,
Nicio privire nu-l va mai atinge,
Nu va mai fi nicicând un răsărit.
Tot Universul va intra-n repaos
Și încet-încet se va dezintegra,
Dar peste umbra morții, peste haos,
Iubirea pură veșnic va dura.
poezie de Octavian Cocoș (21 aprilie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Octavian Cocoș. [Vezi și următoarele:
- poezii despre tristețe
- poezii despre noapte
- poezii despre moarte
- poezii despre metafizică
- poezii despre iubire
- poezii despre flori
- poezii despre durere
- poezii despre dor
- poezii despre apă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.