Naufragiu
Ai naufragiat la poarta sufletului meu,
Lovindu-mă de-ale iubirii valuri...
Pe puntea dragostei eterne
Păream pe veci înlănțuiți,
Două iubiri trecute peste vreme.
Iar pe pontonul sufletului tău
Rămân un pasager imaginar
Și alergând spre al iubirii țărm,
Purtați în valurile fericirii,
Părea prea sinceră briza iubirii.
Pe un ocean imens plutea iubirea,
Vaporul vieții zăcea scufundat,
Acel Titanic blestemat...
Iubirea noastră azi a naufragiat.
poezie de Livia Mătușa din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Livia Mătușa. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.