Revedere

Ne-am întâlnit în parcul cu castani,
Prin care ne plimbam odinioară,
Dar a trecut de-atunci un car de ani,
Căci timpul nu stă-n loc, ci veşnic zboară.

Ne-am salutat şi ne-am vorbit stingher,
Dorind de fapt să fim în altă parte,
Şi-n atmosfera aceea de mister,
Cuvintele păreau pustii şi moarte.

Soarele blând pe boltă strălucea -
Înstrăinaţi, ne evitam privirea -
Un vaporaş pe lac grăbit trecea
Şi păsări străbăteau nemărginirea.

Parcul era la fel cum îl ştiam;
Cândva, vrăjiţi, îi admiram decorul,
Însă acum pe-o bancă zăboveam
Ca şi-n trecut, dar ne lipsea fiorul.

poezie de Octavian Cocoş (8 aprilie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoş
Votează! | Copiază!