Trece vremea
Trece vremea ca nebuna,
Nu e chip să o oprești,
Noi îmbătrânim întruna,
Însă tu, copile, crești.
Nu ai griji, nu ai probleme,
Căci părinții te-au vegheat
Și-uite așa, peste o vreme,
O s-ajungi și tu bărbat.
Și mergând tot înainte
Va veni și vremea ta,
Să te-nsori, să fii părinte,
Dumnezeu un prunc să-ți dea.
Și atunci o să-ți dai seama,
Așa cum mi-am dat și eu,
Că și tatăl tău și mama
Te-au iubit ca pe un zeu.
poezie de Octavian Cocoș (26 martie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.