Însuflețirea Poeziei (sonet creației)
ÎNSUFLEȚIREA POEZIEI
(sonet creației)
Din cuvinte ce le-am legat adesea
Cu firul de cerneală azurie,
Pe-aripi de gând se înalță făclie
Spre tărâm etern luminând cărarea.
Un curcubeu ca-n vis de reverie
Se prelinge în priviri de catifea
Și praf de stele curge-n inima mea,
Ca să-mi însuflețească poezie.
Se-ncheagă idei pe stele de gheață,
Ce-mi plimbă gândurile-n emisfere
Și-n caierul timpului le agață.
Cu muză țes veșminte în tăcere,
Pentru cuvinte ce-n stihuri prind viață,
Când spiritul renaște din mistere.
Maria Filipoiu / Spirtul Poeziei
sonet de Maria Filipoiu din Spiritul Poeziei (21 martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre reverie
- poezii despre plimbare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.