Amicii şi bondarul

Amicii şi bondarul (fabulă)

Bufniţa, un licurici,
Pupăza şi 2 pitici,
Se-ntorceau de la servici,
Cu măşti puse peste cioc,
Fiindcă nu este un joc,
Nu erau infectaţi
Dar erau cu toţi speriaţi,
Că rata de infectare,
Prin pădure era mare.
Erau ascultători,
Şi atenţi la trecători,
Să nu-mprăştie vâlvoi
Tulpina de SAR COV-2.
Cum mergeau şi tot vorbeau,
Tare se mai amuzau:
Că pupăza şi piticii
Numai ziua munceau
Iar noaptea se odihneau,
Şi veneau doar licuricii
Să îşi vadă toţi amicii,
Să le lumineze calea
Ca să nu-i apuce jalea.
Bufniţa, mai omenoasă,
Ȋi poftea pe toţi în casă,
Apoi roata se-nvârteşte,
Munceşte cine voieşte:
Când licuriciul străluceşte,
Bufniţa se odihneşte.
Pe cărare-n fuga mare,
Vine bondarul hapsân
-Aş munci, nu am stăpân! Şi mă doare.
- Lenea e cucoană mare!
- Ȋmi daţi ceva de mâncare?
Pupăza, l-a luat la rost:
- Vai, cât eşti de prost! Du-te acum şi munceşte, iar apoi te odihneşte. Stăpânul voi fi chiar eu, dar e vai de capul tău.
- Văd, că masca nu o porţi. Vrei să-i infectezi pe toţi?
- Nu îmi pasă de COVID. Voi mă credeţi chiar tâmpit?
Bondarul îi privi scârbit şi puţin cam sictirit, plecând tot zburând pe sus nu-nainte a le fi spus:
- Sunteţi proşti şi-atât! N-aveţi cap mai sus de gât. Auzi: doctori renumiţi şi de fapt aţi fost prostiţi. Aţi pus ciocul la vrăjeală în loc s-aveţi mutra goală staţi cu măşti şi distanţare şi aveţi o teamă mare, COVID-ul e infectare. Fraierilor, am plecat!
Când au auzit cei 5 amici, cât de urât le-a vorbit,
Toţi pe loc s-au grăbit,
L-au luat la bătaie,
Ca să-l lecuie,
De a face haz
Să nu le-aducă necaz.
Şi aşa uniţi cu toţii,
Au mai prins chiar şi hoţii,
Pe bondar l-au învăţat, lumea i-a aplaudat;
Să muncească la stăpân
Fără să fie hapsân.

Morala: Doar uniţi cu toţii, zi şi noapte, vom putea învinge răul.

fabulă de Jumolea Alina
Adăugat de Jumolea Alina
Votează! | Copiază!