Coloana care s-a întins
până la cer nu se sfârșește
deși începe de la pământ
dacă așezi urechea pe lutul
călcat de picioarele care au trecut
pe sub poarta unde se sărută
auzi zvonuri de daltă cioplite
în piatra tăcută la început
vorbește prin linii și forme
de la masa unde infinitul tace
împreună cu toată omenirea
auzim cântecul dălții cum o alintă
pe domnișoara pogany
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- poezii despre început
- poezii despre vorbire
- poezii despre urechi
- poezii despre sărut
- poezii despre picioare
- poezii despre muzică
- poezii despre lut
- poezii despre infinit
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.