De cate ori iubirii, prag i-am așternut...
și casei sufletului zâmbet am cusut,
de câte ori crâmpeie de fior au tresărit
să mă fi vrut iubit, știut, dorit...
Atingerile sunt doar amintiri,
de nu-s hrănite cu belșug de dor,
iar gesturile de iubire mor
atunci când noi ne știm doar din priviri.
Iar glasul sufletelor e o doină nestemată
când se-nfiripă murmur de izvor,
curând vom conjuga cuvântul Dor:
- Cu tine, lumea toată-i fermecată
Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra
Votează! | Copiază!
Nu cunoaștem unde a fost publicat prima dată acest citat. Dacă știi, poți trimite o semnalare.
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.