Mă pitesc în poala Maicii
Din dorința de-a cunoaște
alunec pe stânci sticloase,
ca un flutur de mătase
mă strecor printre năpaste.
Când alerg în ajutorul
celor rătăciți în stepe,
uneori mă mușcă-un șarpe
dornic să-mi ia viitorul.
Deși îmbrăcată-n soare,
mă atinge cîte-odată
negura și-un fir de zloată,
când invidia-i în floare.
Viața-i plină de surprize,
de-s bune ori de sunt rele,
merg pe șine paralele
dar se-întâlnesc în assize.
În clipe de slăbiciune
mă pitesc în poala Maicii
și în goliciunea frunții
mă-nveșmânt în uniciune.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Doina-Maria Constantin. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi și următoarele:
- poezii despre șerpi
- poezii despre viitor
- poezii despre surprize
- poezii despre stânci
- poezii despre flori
- poezii despre dorințe
- poezii despre cunoaștere
- poezii despre ajutor
- poezii despre Soare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.