Singurătatea prea multă îți oferă ocazia de a-ți citi și reciti sufletul care zace într-o durere nesimțitoare. Această durere se vrea să înfrunte sinele de sine pentru a atenua speranța ce se luptă cu un șir de nopți generatoare de insomnii. Realul și irealul se înfruntă la dimensiuni colosale; eu cred că de aceea D-zeu a lăsat speranța omului, ca el să redevină la starea de om.
aforism de Ștefan Radu Mușat din Cafeaua fără ghicitoare (2011)
Adăugat de Alina Niculescu
Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ștefan Radu Mușat. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.